GRIJĂ DE SINE

Respirația, cel mai la îndemână instrument de grijă de sine

“Când îți este greu, nu face nimic. Doar respiră!” mi-a spus de multe ori terapetul și formatorul meu în regresie.

“Cum adică să nu fac nimic? Păi nu trebuie să caut rapid o soluție ca să scap de greu?!”.

Era complet contraintuitivă recomandarea lui. Care, ce să vezi? Funcționează.

Respirația profundă, la nivelul abdomenului, până se ridică buricul de plină ce e burta de aer, aceea te readuce în corp. Respirația la nivelul pieptului este mai superficială, de cele mai multe ori pe aceasta o practicăm, fără să fim conștienți de ea. Căci a respira este o funcție automată a minunatelor noastre corpuri.

Însă cea profundă, în abdomen, te coboară din gânduri. Te ajută să îți însoțești emoțiile grele. Uneori se transformă doar pentru că le vezi și trece senzația de greu.

De multe ori, te ajută să te recentrezi și să poți să dai atenție senzațiilor corporale, emoțiilor care rezonează în anumite părți ale corpului, nevoilor neîmplinite din acel moment, care-și fac simțită prezența prin corp și emoții.

Cu ajutorul respirației poți reveni în momentul prezent. Când îți zboară atenția de la ce se întâmplă în prezent, te deconectezi de la restul corpului și te identifici cu gândurile, care zboară ori spre trecut, prin judecăți, regrete, evaluări; ori spre viitor pentru care te poți îngrijora sau simți anxietate.

Îți sună cunoscut modelul?

Când percepi că te-a prins mintea în goana ei nebună, doar respiră. Până când simți că aerul îți umple abdomenul, buricul ți se mișcă înainte și înapoi, în timp ce umerii îți rămân relaxați.

Astfel îți readuci atenția în corpul tău, în momentul prezent. Acolo unde îți este atenția, este și toată energia ta.

Unde crezi că e mai bine “cheltuită” energia? Gândindu-te la trecut sau îngrijorându-te pentru viitor? Sau în aici și acum, unde poți vedea ce este important pentru tine și poți acționa?

PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE FURIE

Respirația profundă este și un instrument de prim ajutor în caz de furie, emoție puternică provocată deseori de gânduri că cineva face ceva care ne încalcă valorile noastre importante. Și de această dată, revenirea în momentul prezent, prin respirație, ajută.

Să respirăm pe nas, adânc până în stomac, funcționează pentru că:

-> astfel închizi gura și nu vei regreta mai târziu ceea ce ai spus;

-> ajută la răcirea lobilor prefrontali, responsabili pentru luarea deciziilor și implementarea acelor decizii;

-> se activează sistemul parasimpatic, care ajută la relaxarea corpului, care, în caz de furie se încordează și e gata de luptă;

-> respirația prin nara stângă (în timp ce o blochezi pe cea dreaptă) duce de asemenea la relaxare

-> fluxul de oxigen ce ajunge la creier ajută la descompunerea adrenalinei și a altor hormoni de stres care ți-au inundat din plin corpul atunci când te-ai înfuriat.

Respirația profundă este folosită și ca mijloc de creștere a imunității corpului și de reziliență la frig, prin metoda inventată de Wim Hof, un atlet olandez, cunoscut și ca The Iceman.

Personal, folosesc metoda de respirație a lui Wim ca mod de meditație, pentru că mă aduce în contact profund cu corpul meu și îmi place să îmi simt anumite zone, în special inima. M-a ajutat și să stau în curgerea unei cascade, cu apa la temperatură de 3-4 grade, fără să simt frig, timp de mai bine de un minut. Sau să mă bucur de apa rece a piscinei toamna târziu.

Dacă vrei să încerci, aceștia sunt pașii:

1. Așează-te confortabil, în șezut sau întins, astfel încât nimic să nu îți împiedice respirația.

2. Închide ochii și încearcă să-ți golești mintea. Te ajută să îți urmărești inspirațiile și expirațiile.

Inspiră adânc, pe nas, și expiră fără să forțezi, pe gură. Repetă aceste respirații de 30-40 de ori. Rapid și puternic. Nu-ți face griji dacă simți amețeală sau furnicături, e firesc.

3. Ia o ultimă gură de aer profundă, expiră și apoi ține-ți respirația cât de mult poți, până simți să inspiri din nou.

Acum e momentul să îți miști atenția prin corp și să experimentezi cum se simt anumite zone, în liniște.

4. Când simți nevoia să inspiri din nou, trage o gură de aer să-ți umple plămânii. Simte-ți abdomenul și pieptul că se ridică, se umplu de aer. Atunci, mai ține-ți respirația încă 15 secunde, pe plin.

Apoi, respiră normal. Tocmai ce ai terminat o rundă de respirații profunde. Poți repeta pașii de 3-4 ori.

E posibil ca din starea de liniște, pace și conectare cu sine de după acest exercițiu să poți continua cu o meditație.

Sau doar să te bucuri de senzații și să îți mulțumești pentru că ți-ai luat acest moment de grijă de tine și de corpul tău.

3 IDEI DE PUS ÎN PRACTICĂ

1. Verifică dacă respiri profund, în abdomen, sau superficial, doar din piept. Pune o mână pe abdomen și una pe piept, respiră de câteva ori și observă care dintre ele se ridică.

2. Vrei să faci din respirație o practică conștientă? Pune alarma de câteva ori pe zi doar ca să îți amintești să iei câteva guri de aer profunde și să îți simți corpul.

3. Încearcă ghidarea pentru o respirație profundă și conștientă și centrarea în corpul tău.

Credit fotografie titlu: Alexandr Podvalny, www.pexels.com